Essay --

Aristotel considera cÄÆ' majoritatea oamenilor meritÄÆ' sÄÆ' fie sclavi datoritÄÆ' faptului cÄÆ' se complac à ®ntr-un stil de viaÈ›ÄÆ' asemenea animalelor. Oamenii concep binele ÅŸi fericirea à ®n funcÈ›ie de modul de viaÃ… £Ã„Æ' pe care à ®l au. Majoritatea à ®Ãˆâ„¢i gÄÆ'seÈ™te fericirea à ®n plÄÆ'cere, de aceea mulÈ›i au o viaÃ… £Ã„Æ' plinÄÆ' de desfÄÆ'tÄÆ'ri. Sclavul face parte din ultima treaptÄÆ' a societÄÆ'È›ii, fiind un termen de comparaÈ›ie sub care nu se poate cÄÆ'dea. El este o fiinÈ›ÄÆ' inferioarÄÆ' tuturor oamenilor. Sclavul este sluga stÄÆ'pà ¢nului, unealta prin care stÄÆ'pà ¢nul à ®Ãˆâ„¢i sporeÈ™te avuÈ›ia, cum ar fi un sclav care munceÈ™te à ®n plantaÈ›ia stÄÆ'pà ¢nului. Sclavul este un obiect de schimb, de và ¢nzare, de supunere. Cel care este sclav este umil, subapreciat È™i nu este lÄÆ'udat vreodatÄÆ' pentru munca sa. Sclavul à ®i aparÈ›ine cu totul stÄÆ'pà ¢nului. El nu se poate à ®nÄÆ'lÈ›a din statul social pe care à ®l are, astfel un sclav nu va deveni niciodatÄÆ' stÄÆ'pà ¢n. De asemenea, un sclav nu poate comanda stÄÆ'pà ¢nului aÈ™a cum un membru nu poate comanda creierului. StÄÆ'pà ¢nul este singurul care poate comanda sclavului cà ¢t È™i familiei. Spre sfà ¢rÈ™itul vieÈ›ii dupÄÆ' moartea lui Alexandru, trebuie sa se refugieze deoarece partidul patriotic nu-i putea ierta legÄÆ'tura cu familia domnitoare. La perÅŸi tatÄÆ'l era asemenea unui tiranei, cÄÆ'ci à ®Ã…Ÿi trata copiii asemenea unor sclavi. De asemenea, stÄÆ'pà ¢nul se comporta tiranic cu sclavii, deoarece el à ®Ãˆâ„¢i urmÄÆ'reÈ™te propriul scop. Sclavul trebuie sÄÆ' ducÄÆ' la à ®ndeplinire tot ceea ce à ®i cere stÄÆ'pà ¢nul, chiar È™i atunci cà ¢nd acesta este un om nedrept sau care doreÈ™te ca sclavul sÄÆ' comitÄÆ' o nedreptate, cum ar fi uciderea cuiva. Invidia nu este altceva decà ¢t un fel de à ®ntristare pentru fericirea ce ni se pare ca au egalii noÈ™tri posedà ¢nd sau capatand bunurile, despre care am vorbit, si aceasta nu a... ...poate fi fericit. Suprema fericire o au zeii. Ei au ajuns pe treapta cea mai à ®naltÄÆ' a fericirii. Omul tinde spre acest lucru, iar modul prin care o poate face este prin intermediul contemplaÈ›iei. Aceasta se realizeazÄÆ' doar de cei care sunt prosperi, sÄÆ'nÄÆ'toÈ™i, care au toate cele necesare trupului, fÄÆ'rÄÆ' de care nu s-ar putea trÄÆ'i. Cei care nu au bunuri exterioare, care nu sunt sÄÆ'nÄÆ'toÈ™i È™i nu au suficientÄÆ' hranÄÆ' necesarÄÆ' supravieÈ›uirii nu pot fi fericiÈ›i. O astfel de categorie este reprezentatÄÆ' de sclavi. Fericirea este o activitate, una demnÄÆ' de dorit à ®n sine. Fericirea se mai gÄÆ'seÈ™te È™i à ®n momentele de liniÈ™te, de rÄÆ'gaz, momente pe care le pregÄÆ'tim prin activitatea pe care alegem sÄÆ' o facem. Sclavul nu poate alege cà ¢nd sÄÆ' lucreze, cà ¢nd sÄÆ' se relaxeze, cà ¢nd sÄÆ' fie fericit. Pentru a te bucura de fericire trebuie sÄÆ' fii à ®n primul rà ¢nd om, apoi un om cu adevÄÆ'rat virtuos.